Taha 20:124 ومن اعرض عن ذكري فان له معيشة ضنكا ونحشره يوم القيامة اعمى ١٢٤

20:124

وَمَنۡ

أَعۡرَضَ

عَن

ذِكۡرِي

فَإِنَّ

لَهُۥ

مَعِيشَةٗ

ضَنكٗا

وَنَحۡشُرُهُۥ

يَوۡمَ

ٱلۡقِيَٰمَةِ

أَعۡمَىٰ

١٢٤

Însă acela care se va îndepărta de la Pomenirea Mea¹ va avea parte de o viaţă grea şi în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare.

Read Tafsir

Ibn Kathir (Abridged)

The Descent of Adam to the Earth and the Promise of Good for the Guided and Evil for the Transgressors

Allah says to Adam, Hawwa' and Iblis, "Get down from here, all of you." This means each of you should get out of Paradise. We expounded upon this in Surah Al-Baqarah.

بَعْضُكُمْ لِبَعْضٍ عَدُوٌّ

(Som

…

The Descent of Adam to the Earth and the Promise of Good for the Guided and Evil for the Transgressors

Allah says to Adam, Hawwa' and Iblis, "Get down

…

More Tafsirs

Read in Context

Chapter 20, Page 320, Juz 16

116. Şi când Noi le‑am zis îngerilor: „Prosternaţi‑vă dinaintea lui Adam!”, s‑au prosternat ei, afară de Iblis, care s‑a împotrivit. 117. Atunci am zis Noi: „O, Adam, acesta vă este vrăjmaş ţie şi soaţei tale. [Fiţi cu grijă] să nu vă scoată pe voi din Rai şi să fii tu nefericit! 118. El este pentru tine; pentru ca să nu‑ţi fie foame în el şi să nu fii gol, 119. Pentru ca să nu‑ţi fie ţie sete în el şi să nu te lovească dogoarea soarelui”. 120. Şi l‑a ispitit pe el Şeitan, zicându‑i: „O, Adam, vrei tu să‑ţi arăt pomul veşniciei şi împărăţia care nu piere?” 121. Şi au mâncat ei doi din el şi li s‑a arătat goliciunea lor şi au început să coasă, pentru a se acoperi, frunze din Rai. Adam s‑a revoltat, aşadar, împotriva Domnului său şi a ajuns în rătăcire. 122. Apoi l‑a ales pe el Domnul său, l‑a iertat pe el şi l‑a călăuzit. 123. El a zis: „Coborâţi amândoi din el [din Paradis]! Vă veţi fi toţi duşmani unul altuia! Apoi, dacă va mai veni la voi o călăuzire din partea Mea, acela care va urma calea Mea cea dreaptă nu va rătăci şi nu va fi nefericit. 124. Însă acela care se va îndepărta de la Pomenirea Mea va avea parte de o viaţă grea şi în Ziua Învierii îl vom aduce pe el orb la adunare. 125. El va zice: „Doamne, de ce m‑ai adus pe mine orb, la adunare, după ce mai înainte am fost eu bine‑văzător?” 126. Îi va zice lui: „Aşa cum versetele Noastre au venit la tine, iar tu le‑ai uitat, aşa şi tu eşti astăzi uitat!” 127. Astfel îl răsplătim Noi pe cel care întrece măsura şi nu crede în semnele Domnului său, iar osânda din Lumea de Apoi va fi mai aspră şi mai îndelungată. 128. Oare nu le foloseşte lor spre bună călăuzire câte neamuri au fost nimicite mai înainte de ei, în ale căror case merg ei [acum]? Întru aceasta sunt semne pentru cei care au minte.

- Islamic and Cultural League